Drept la replica: Rosia Montana, intre interesele unei companii si interesul national

nature-2-fundatia-culturala-rosia-montana

  • Adaugă la favorite
  • Printează

Sursa: Ziare.com

Multumesc Ziare.com pentru ca mi-a oferit un drept la replica dupa publicarea in data de 19 septembrie 2010 a unui articol intitulat “Rosia Montana, intre interesele ecologistilor si interesul national“.

“Rosia Montana, intre interesele ecologistilor si interesul national”

Autorul incearca sa acrediteze ideea ca proiectul companiei RMGC de la Rosia Montana ar fi benefic Romaniei (fiind de interes national!), si ca este blocat de interesele obscure ale unor organizatii ecologiste.

RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) este o companie formata prin asocierea intre firma canadiana Gabriel Resources, cu 80,46% parte, statul roman, cu o cota in jur de 19,3%, si alti actionari.

Articolul surprinde printr-o pozitie care este vadit in favoarea companiei RMGC.

In continuare, voi demonstra cu argumente ca articolul in cauza contine elemente specifice utilizate in “spalarea imaginii” companiilor miniere detinute de investitorii RMGC (e.g., Newmont Mining Corporation).

Haideti sa facem impreuna un exercitiu rational de analiza critica bazata pe informatii, considerand bucata cu bucata articolul respectiv.

Interes national?

Titlul articolului vorbeste de “interesul national”. Sa ne oprim putin asupra acestui concept. Foarte putina lume stie ca, in general, corporatiile miniere pornesc un proiect de exploatare in parteneriat cu statul tarii in cauza deoarece aceasta faciliteaza obtinerea avizelor. Corporatia poate atunci argumenta ca proiectul este de interes national, aducand profit si tarii respective. Dar in aproape toate cazurile, dupa obtinerea avizelor, statul isi vinde participatiunea in proiect, mai ales atunci cand nu mai exista nicio miza pentru politicienii corupti (spagile s-au incasat deja pentru avizarea minei).

O tehnica aplicata cu succes de corporatii e ca pe parcursul procedurilor de avizare companiile miniere sa imprumute statul care nu are suficiente resurse sa participe la majorarile de capital. Dupa ce mina porneste, statul, in loc sa isi achite datoriile, isi cedeaza participatiunea companiei private.

Ca statul roman va fi eliminat (cu sau fara voie) dupa demararea minei este certificat si de un precedent. In 1999, cand compania de stat Minvest Deva detinea 33,8% din compania Eurogold (actuala RMGC), o majorare de capital initiata de Gabriel Resources a lasat statului doar 19,3% din participatiuni. O a doua majorare de capital a avut loc in 2009 solicitand statului roman partener o suma de 115 milioane de lei pe care, insa, acesta nu a putut sa o plateasca. Ca urmare, Gabriel Resources a imprumutat statul roman pana la demararea minei. Traim acum situatia paradoxala in care statul roman este dator investitorului strain.

E asadar foarte probabil ca scenariul aplicat cu succes de corporatii miniere in toata lumea sa functioneze si la noi: dupa obtinerea avizelor, statul isi va ceda participatiunile catre Gabriel Resources, acoperindu-si astfel datoriile.

De fapt, chiar pe site-ul Gabriel Resources scrie ca acesta are dreptul prioritar si exclusiv de a cumpara actiunile statului roman si o va si face, probabil, dupa obtinerea avizelor.

In aceste conditii, Romania nu va mai avea mare lucru de castigat din exploatarea resursei de aur, decat cel mult din taxe, redevente si ceva profituri indirecte. Daca un asemenea scenariu se adevereste, si este foarte probabil sa fie asa, ma intreb ce vor spune cei care astazi trambiteaza ca exploatarea de la Rosia Montana este de interes national?

Rosia Montana: Colectie de pietre sau vestigii arheologice de o valoare inestimabila?

Continuand cu articolul, citez: “Rosia Montana a fost, este si poate va mai fi un subiect controversat din cauza ignorantei celor care vorbesc fara sa fi ajuns vreodata la fata locului sa vada adevarata fata a Rosiei Montana. O Rosia Montana care se zbate intre o zona moarta, cu case parasite din cauza saraciei, cu fel de fel de “speculanti” care mai vad vreo piatra si spun ca este o mare descoperire arheologica si un proiect minier clar de pe urma caruia statul roman ar castiga miliarde de dolari”.

Cine sunt acesti “speculanti care mai vad vreo piatra si spun ca este o mare descoperire arheologica”? Poate autorul se refera aici la Academia Romana, Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani de pretutindeni, ICOMOS – organismul consultativ pentru patrimoniu al UNESCO, organizatia Europa Nostra, sau multe alte organizatii care s-au manifestat pentru protejarea mostenirii arheologice si culturale extraordinare de la Rosia Montana.

A califica organisme si institutii ce includ oameni de stiinta de prestigiu international drept“speculanti” este pentru mine o jignire si o insulta ce nu poate avea nicio scuza.

Am fost si eu acolo, de mai multe ori, cred, decat autorul si am avut ocazia sa observ mult mai mult decat simple pietre.

Rosia Montana se poate lauda cu cea mai durabila exploatare aurifera de aceasta amploare din Europa, acoperind peste 2.000 de ani de istorie, cu galerii pre-romane, romane, medievale si moderne, cu o zona industriala istorica deosebita avand un sistem extensiv de tauri artificiale utilizate pentru angrenarea steampurilor, cu un centru vechi avand peste 40 de case declarate patrimoniu national, cu vestigii arheologice de o valoare incontestabila, s.a.m.d. Sa continui? (Detalii puteti gasi la: “Dezbatere Ziare.com – Rosia Montana (III): Minciuni economice si patrimoniu distrus”).

Beneficii pentru stat umflate de zece ori?

Mai departe, articolul in cauza sugereaza ca saracia poate fi combatuta doar prin proiectul de exploatare a aurului, din care, nu-i asa, Romania ar castiga miliarde de dolari.

Despre aceasta minciuna acreditata de catre RMGC in nenumarate randuri, chiar in campanii publicitare interzise ulterior de Consiliul National al Audiovizualului, am mai scris in articolul“Dezbatere Ziare.com: Rosia Montana – Bomboana otravita”. Pur si simplu argumentele economice aduse de RMGC impreuna cu experti platiti sa spuna “ce trebuie” si care au lucrat cu materialul clientului, adica cu datele furnizate de companie, nu se sustin.

Beneficiile statului roman erau estimate in rapoartele Gabriel Resources in felul urmator. In 2004 se estimau 583 milioane USD beneficii directe si 1.024 milioane USD beneficii indirecte. Beneficiile indirecte sunt in general pure speculatii, incluzand de exemplu impactul achizitiilor de utilaje de la firme romanesti. Ori industria producatoare de masini si utilaje este demult defuncta in Romania…

Rapoartele anuale ale Gabriel Resources indica estimari ulterioare ale banilor intrati direct si indirect in economie de doua miliarde de dolari in 2005, apoi 4 miliarde de dolari in 2008 (gabrielresources.com) pentru ca in 2010 RMGC sa sustina 19 miliarde de dolari.

Orice om sanatos la cap isi poate pune atunci intrebarea cum se poate ca beneficiile estimate pentru Romania ale aceluiasi proiect, care exploateaza exact aceeasi resursa de aur ce exista si in 2004, sa fie umflate in 6 ani de peste 10 ori? Oare chiar cred ca romanii nu se prind ca avem de-a face cu o impostura grosolana?

Cum poate expira un aviz inexistent?

Dar sa continuam cu articolul: “Pe de alta parte, daca intr-un viitor nu foarte indepartat proiectul nu va demara, investitorului ii va expira avizul de mediu, lucrurile se vor complica si mai mult, iar singurii pierzatori sunt atat oamenii din zona, extrem de saraci, cat si statul roman”.

Zau?! Cum ar putea sa expire avizul de mediu pentru proiectul RMGC din moment ce un asemenea aviz NU exista?!

RMGC a depus documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului (procedura EIA si SEA) tocmai in vederea obtinerii avizului si respectiv acordului de la Ministerul Mediului. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, anunta nu demult ca procedura EIA nu va fi insotita de o dezbatere publica, argumentand ca aceasta a avut deja loc in anii precedenti. Intentia este de a nu pune pe agenda dezbaterii publice un proiect despre care RMGC sustine ca este nou si cu care a obtinut un nou certificat de urbanism dupa ce cel vechi fusese anulat in instanta. Iata inca un exercitiu de logica stramba.

Daca proiectul este cel vechi, atunci certificatul de urbanism este ilegal datorita deciziei definitive si irevocabile a instantei. Daca proiectul este nou, legea solicita o noua procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului, cu dezbatere publica.

Intentiile ministrului de a musamaliza procesul EIA demonstreaza inca odata nivelul de coruptie la care a ajuns clasa politica si modul dureros in care alege sa sfideze societatea civila. Si atunci ma intreb, despre care aviz de mediu vorbeste autorul? Despre cel pe care Ministerul Mediului intentioneaza sa il atribuie in viitorul apropiat? Nu cred ca are nimeni cunostinta de un alt aviz de mediu!

Ecologistii isi iau rolul in serios

Citez: “Influentat de toate grozaviile pe care asa zisii ecologogisti, aparatori ai faunei si florei, le-au spus pana acum despre acest proiect, am plecat la Rosia Montana sa vad de ce oamenii locului tin cu tot dinadinsul sa moara otraviti de cianurile care ar urma sa fie folosite la exploatarea aurului. Vorba ceea: cand vrei sa fii sigur, verifica!”

Citește articolul integral pe www.ziare.com.

Autor: Dr. Raul C. Muresan

Etichete:

Lasă un comentariu