Conservarea patrimoniului


  • Adaugă la favorite
  • Printează

Moştenirea unui loc este legată de cadrul în care se găseşte, constituit din elemente materiale (peisaje, construcţii, obiecte, drumuri, etc.) şi imateriale (memorie, credinţe, tradiţii, obiceiuri, valori, cunoştinţe tradiţionale, meşteşuguri, etc.), astfel că pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului este necesară conservarea acestui cadru.

Se recomandă ca în gestionarea şi pǎstrarea monumentelor şi siturilor să se ţină cont de valorile imateriale şi de comunitǎţile locale care le poartǎ şi le pǎstreazǎ. ICOMOS

Salvarea elementelor materiale şi imateriale este fundamentalǎ pentru prezervarea identitǎţii comunitǎţilor care au creat şi au transmis spaţii cu semnificaţii culturale şi istorice. ICOMOS

Putem afirma deci că acest cadru (denumit şi spirit al locului) constituit din elemente materiale şi valori imateriale are o importanţă majoră. Salvarea lui este fundamentală atât pentru conservarea patrimoniului cât şi pentru prezervarea identităţii locale.

Conceptele descrise de ICOMOS duc la concluzia că patrimoniul unui loc nu poate fi separat de acest ansamblu de elemente materiale şi imateriale şi de comunitatea locală. Se recomandă deci ca în conservarea lui să se ţină seama de toate aceste componente.

Noţiunea de spirit al locului permite o mai bună înţelegere a caracterului viu al monumentelor, siturilor şi peisajelor culturale, conferind o viziune mai bogatǎ a patrimoniului cultural. ICOMOS

Comunitǎţile care « locuiesc locul », în special dacǎ sunt societǎţi tradiţionale, trebuie în mod intim asociate conservării memoriei locului, a vitalitǎţii şi perenitǎţii sale, a spiritualitǎţii sale. Considerând cǎ, în general, comunitǎţile locale sunt cel mai bine plasate pentru a înţelege spiritul locului, mai ales în cazul grupurilor culturale tradiţionale, susţinem cǎ ele trebuie intim asociate tuturor eforturilor de conservare şi de transmitere a spiritului locului. ICOMOS

Lasă un comentariu