Părerea experţilor – Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române

ionel_haiduc

  • Adaugă la favorite
  • Printează

Acad. IONEL HAIDUC, preşedintele Academiei Române

“Cerem autorităţilor statului să analizeze cu multă atenţie proiectul Roşia Montană, pentru a preveni un dezastru ecologic şi cultural”

“În ultimul timp, mass-media sunt invadate de reclame care afirmă că un oarecare Gabriel are soluţii pentru rezolvarea poluării istorice de la Roşia Montană, promiţând şi mari foloase, de 4 miliarde de euro, din exploatarea aurului care acum “zace sub pământ”. Aceste reclame încearcă să convingă opinia publică despre beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului, preconizată la Roşia Montană. Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu acest proiect şi se vede nevoită să revină, reafirmându-şi cu aceeaşi convingere poziţia şi reluând argumentele sale împotriva proiectului. Academia Română doreşte să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zona Roşia Montană şi să semnaleze din nou consecinţele riscante pentru Statul Român. O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect.

Reamintim că:

1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, nu pe minerit.

2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri monumente istorice, biserici, şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o încheiată.

3. Beneficiile economice ale Statului Român, rezultate din redeventele de 2 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele proiectului.

4. Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise, şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înălţime, închizând Valea Cornei, ar produce o mutilare gravă a peisajului.

5. Barajul preconizat, construit din roca sterilă, nu prezintă garanţii în situaţii extreme. Nu există nici o garanţie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioară a vinovaţilor nu ar mai servi la nimic.

6. Exploatarea avută în vedere periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea – chiar numai parţială – a vechilor galerii romane este total inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile.

7. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor creează motive serioase de îngrijorare.

8. Nu exista garanţia că, la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului.

9. Există serioase suspiciuni care trebuie verificate, ca, în cadrul operaţiunilor pregătitoare efectuate până în prezent, s-au produs încălcări ale legilor ţării. Acordarea de descărcări arheologice pentru suprafeţe mai mari decât cele cercetate efectiv şi declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca “zonă monoindustrială”, împiedicând astfel alte activităţi economice (de exemplu: turism rural şi cultural), reprezintă încălcări ale legislaţiei, care trebuie cercetate. Academia Română cere din nou autorităţilor Statului Român să analizeze cu multă atenţie proiectul de la Roşia Montană, pentru a preveni un dezastru ecologic şi cultural, cu multiple consecinţe inacceptabile.” (Formula AS, Din Sala Regilor României s-a strigat: „Salvaţi Roşia Montană”)

 

Lasă un comentariu