Părerea experţilor

Rosia Montana/Ionel Haiduc

  • Adaugă la favorite
  • Printează

1. ACADEMIA ROMÂNĂ

2. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

3. ICOMOS, consultant UNESCO

4. AD-ASTRA, Asociaţia oamenilor de ştiinţă români

5. ISTORICI ŞI ARHEOLOGI

6. ARHITECŢI

7. GEOLOGI, HIDROLOGI, CHIMIŞTI

8. NATURALIŞTI

9. SOCIOLOGI

10. ECONOMIŞTI

11. 1038 de OAMENI DE ŞTIINŢĂ DIN ÎNTREAGA LUME

12. ALTE DOMENII

 

 

Rosia Montana1. ACADEMIA  ROMÂNĂ

“Academia Română constată că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public în folosul economiei naţionale care să justifice efectele colaterale şi riscurile asociate cu acesta şi prin urmare recomandă abandonarea sa.” Citeşte mai mult

Preşedintele Academiei Române, Acad. IONEL HAIDUC

“Cerem autorităţilor statului să analizeze cu multă atenţie proiectul Roşia Montană, pentru a preveni un dezastru ecologic şi cultural”. Citeşte mai mult

 

Rosia Montana2. ACADEMIA  DE  STUDII  ECONOMICE – Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane

“Proiectul minier Roşia Montană este nefezabil, imoral şi trenează de prea mult timp, blocând alte iniţiative economice în zonă. Pentru 216 locuri de muncă în medie pe an şi câteva zeci de milioane de dolari pe an, nu merită să distrugem durabil zona.” Citeşte mai mult

“Ce se va întâmpla după închiderea proiectatei mine ? Somaj total, într-o zonă distrusă pentru sute de ani, într-o comunitate distrusă. Nu numai că RMGC nu va aduce nici un beneficiu regiunii, dar va condamna o întreagă zonă la sărăcire şi aceasta pe termen lung.”

“RMGC nu va soluţiona problema locurilor de muncă. Dimpotrivă, va genera o rată a şomajului mare şi o sărăcire considerabilă a populaţiei. Bugetul de stat al României va trebui să acopere aceste pierderi.”

Citeşte Raportul comisiei din Academia de Studii Economice, Bucureşti privitor la probleme economice, financiare, sociale, de mediu şi de durabilitate ale proiectului minier Roşia Montană.

 

Rosia Montana3. I C O M O S – Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, consultant UNESCO

ICOMOS respinge proiectul deschiderii unei noi mine de aur la Roşia Montană. Această tehnologie periculoasă ameninţă atât patrimoniul natural al locului, fauna şi flora râurilor Mureş şi Tisa, precum şi patrimoniul cultural al vechilor galerii folosite din vremuri preistorice până în perioada romană şi Evul Mediu, pune în pericol echipamentul folosit în vechile tehnologii miniere şi patrimoniul arhitectural din secolul al XVIII-lea din micul oraş minier.” ICOMOS cere oprirea imediată a proiectului.Citeşte mai mult

“Cu privire la Alburnus Maior din Roşia Montană, o aşezare minieră antică extraordinară şi un peisaj cultural de valoare mondială, atât prin rezoluţiile anterioare pe această temă, cât şi prin prezenţa, Congresul ICOMOS reiterează îngrijorarea sa faţă de distrugerea sitului arheologic şi a împrejurimilor sale, şi cheamă Autorităţile Naţionale Române să intervină urgent pentru a asigura protecţia Roşiei Montane. Cheamă, de asemenea, autorităţile de la Bucureşti să procedeze la o evaluare mai atentă a semnificaţiei acestui sit ca peisaj cultural, arhitectural şi etnografic, împreună cu valorile sale spirituale, în contextul european şi mondial. ICOMOS îşi exprimă încă o dată dorinţa de a colabora cu autorităţile române şi cu alte organizaţii pentru îndeplinirea acestor obiective şi cheamă UNESCO şi alte comitete internaţionale relevante să se implice în situaţia din Apuseni”. (din Rezoluţia celui de-al 16-lea Congres al Consiliului Mondial al Monumentelor, Quebec, 2008 – Formula As)

Raportul Icomos pentru Monumente şi Situri în pericol, 2006-2007- Hope for Roşia Montană?

 

Rosia Montana4. A D – A S T R A, Asociaţia oamenilor de ştiinţă români din întreaga lume

“Ad Astra se exprimă public împotriva exploatării RMGC de la Roşia Montană şi îndeamnă clasa politică şi societatea civilă la responsabilitate.”

“Considerăm că nu există nici o justificare bazată pe necesităţi sociale generale pentru deschiderea de noi exploatări de aur, singura motivaţie fiind interesul pur speculativ al beneficiarilor imediaţi ai acestora.” Citeşte studiul Ad-Astra

 

 

 

 

5. ISTORICI  ŞI ARHEOLOGI

Fundatia Culturala Rosia Montana - Dr Ion Piso

Prof. dr. IOAN PISO, istoric, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, preşedinte al Fundaţiei Culturale Roşia Montană.

“Pentru ştiinţa şi pentru turismul internaţional, cele mai importante monumente de la Roşia Montană sunt galeriile romane.”

“(…) Toate aceste elemente de patrimoniu aparţin în egală măsura istoriei României şi istoriei europene. Cei care, să zicem, din “spirit practic”, nu sunt sensibili la asemenea argumente, ar trebui să-şi dea seama ce binefacere înseamnă pentru o ţară să aibă nişte monumente unice în lume.” Citeşte mai mult

 

 

Rosia MontanaConf. dr. HORIA CIUGUDEAN, arheolog, cercetător la Muzeul Unirii din Alba Iulia, specialist în preistorie.

“Nu s-au folosit metodele moderne cunoscute şi obligatorii pe orice şantier arheologic, cum ar fi prospecţiile geofizice şi fotografiile aeriene. Dacă, totuşi, aşa cum susţin oamenii Companiei, aceste cercetări au fost făcute, ele n-au ajuns la cunoştinţa specialiştilor, ceea ce denotă că se ascund anumite descoperiri incomode pentru Gold Corporation. Ca rezultat al managementului neprofesionist, s-a făcut cercetarea a trei cimitire şi a câtorva temple romane, fără a se da vreo atenţie aşezărilor minerilor de acum două mii de ani, sistemului militar de apărare şi drumurilor antice. Nu a fost acordată nici o atenţie conservării in situ a monumentelor descoperite; altarele au fost luate şi duse într-un depozit, iar templele acoperite imediat cu pământ.”

“(…) Vor dispărea cele mai mari şi mai bine conservate lucrări miniere ale antichităţii daco-romane din Europa – o tragedie ireparabilă a patrimoniului cultural românesc.” Citeşte mai mult

Emisiunea “Înapoi la argument”, TVR i, cu Horia Roman Patapievici

 

Rosia MontanaDr. BEATRICE CAUUET – şefa echipei de arheologi francezi care au săpat la Roşia Montană

“Patrimoniul minier de la Roşia Montană este excepţional în Europa şi în lume”.

“Încă din 1999, implicarea mea pe teren la Roşia Montană a fost determinată de intenţia de a studia vestigiile miniere, înainte de distrugerea lor eventuală şi din dorinţa de a le salva in situ pe cele mai semnificative şi reprezentative. Nu era vorba numai de patrimoniul minier roman, ci şi de acela mai vechi, din Epoca Fierului (dacic) şi chiar de cel şi mai vechi, din Epoca Bronzului (…)”.

Zona este de o bogăţie excepţională şi am refuzat categoric să încetăm lucrările în 2002, sub presiunea RMGC. În consecinţă, sunt gata să afirm că patrimoniul minier de la Roşia Montană este excepţional în Europa şi în lume şi că, din această cauză, el trebuie prezervat, în cea mai mare parte, in situ”. (Formula As, Sprijin internaţional pentru Roşia Montană).

 

6. A R H I T E C Ţ I

Rosia MontanaProf. dr. MICHAEL PETZET, arhitect, preşedintele Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS).

“Vestigiile miniere romane de la Roşia Montană sunt o parte excepţională a moştenirii culturale a omenirii. Nicăieri în altă parte nu există o aşezare minieră romană de o importanţă similară, care a supravieţuit din antichitate până în zilele noastre. Avem de-a face cu un ansamblu de industrie antică unic în lume, de aceea ICOMOS şi-a exprimat de multe ori îngrijorarea în legătura cu proiectata distrugere a valorilor culturale şi naturale de aici.”

“Pare greu de crezut că autorităţile române au dat aprobările ca proiectul Gold Corporation să prindă viaţă şi să distrugă totul în cale!” Citeşte mai mult

 

 

Rosia  MontanaConf. dr. SERGIU NISTOR, arhitect, preşedintele ICOMOS România.

“Poziţia ICOMOS ca organizaţie expert a UNESCO, este că, la Roşia Montană, avem de-a face nu doar cu un patrimoniu cultural şi natural de importanţă naţională, dar există premise de a-l considera de relevanţă mondială, în raport cu categoriile şi criteriile Convenţiei Patrimoniului Mondial al UNESCO, 1972.” Citeşte mai mult

“ICOMOS România consideră că o evaluare a semnificaţiei naţionale şi universale a sitului de la Roşia Montană (…) este indispensabilă pentru a putea stabili: ce este mai important, beneficiul unei companii şi a unui număr de 200-300 de persoane pe o perioadă de circa 17 ani sau interesul pe termen lung al unui popor, şi al europenilor în ultimă instanţă, pentru păstrarea biodiversităţii, a peisajului natural şi cultural?” (Formula As, Sprijin internaţional pentru Roşia Montană).

 

 

Lect. drd. ŞTEFAN BÂLICI, arhitect şi lector al Universităţii de Arhitectură “Ion Mincu”, Catedra de Conservare-Restaurare, vicepreşedinte al Asociaţiei A.R.A. – Arhitectură. Restaurare. Arheologie.

„Roșia Montană n-a fost un sat, n-a fost o așezare oarecare, ci un târg minier foarte important al zonei, unde se găseau edificii publice deosebite, cum e Palatul Administrativ, din perioada austro-ungară, vechea primărie, care a fost lăsată să cadă în ruină. Găsim aici un peisaj construit spectaculos, un peisaj semi-urban, totul pe fondul acesta natural excepțional, alcătuit din munții, din pajiștile, din pădurile, din stâncile, din toate elementele acestea naturale, pe care s-au așezat, de-a lungul timpului, componentele culturale”. Mai mult

“Sînt cîteva locuri unde peisajul a devenit de nerecunoscut ca urmare a demolărilor masive. Deşi demolările au fost autorizate de primăria comunei, multe dintre clădiri se găseau în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric, ceea ce impunea existenţa la dosarul de demolare a avizului Ministerului Culturii, or, după ştiinţa mea, aceste avize nu există. Ceea ce mi se pare cel mai grav în această imagine este posibilitatea ca oricine, la un moment dat, să cumpere o localitate – în acest caz istorică şi valoroasă pentru patrimoniul ei cultural excepţional – şi să o demoleze, pur şi simplu.” Mai mult

 

VIRGIL APOSTOL, arhitect în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Departamentul de Arheologie Preventivă, vicepreşedinte al Asociaţiei A.R.A. – Arhitectură. Restaurare. Arheologie.

 

7. G E O L O G I, H I D R O L O G I, C H I M I Ş T I

AUREL SÂNTIMBREAN, fost inginer geolog şef al Exploatării miniere de stat de la Roşia Montană, membru al Fundaţiei Culturale Roşia Montană

“Distrugerea galeriilor romane de la Roşia Montană, aşa cum prevede proiectul companiei Gold Corporation, ar fi un tsunami împotriva culturii şi istoriei naţionale”. Mai mult

“Valoarea celorlalte metale rare de la Roşia Montană e de patru ori mai mare decât valoarea aurului de acolo. (…) Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale.” Mai mult

 

Dr. ROBERT MORAN- hidrogeolog, geochimist, expert în calitatea apei.

A realizat un studiu la Roşia Montană, în 2007 (Studiu de Evaluare Indepedentă a raportului la Studiul de Impact asupra Mediului pentru proiectul Roşia Montană).

“Nu ni se prezintă nici un fel de date despre conţinutul de cianuri sau despre alte substanţe nocive din soluri sau ape, deşi acestea au fost colectate. Ni se spune doar că situaţia este gravă, dar nu ni se dau date. Acest lucru face imposibilă o comparaţie între ce a fost la momentul iniţial şi ce va fi la final. Adică nu vom putea să aflăm dacă investitorul a îmbunătăţit sau a stricat calitatea mediului în zonă”. Citeşte studiul

 

8. NATURALIŞTI

JOZSEF SZABO, biolog, coordonator al studiului “O Evaluare a Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Roşia Montană.

“SEIM (Studiul de Impactului asupra Mediului) prezintă foarte multe lacune şi nu are un caracter de studiu ştiinţific, ce pretinde a fi.”

“Toate capitolele din SEIM pot fi caracterizate prin tăinuirea informaţiilor, prin repetarea sintagmei de “zonă degradată”, ceea ce studiul de faţă contrazice profund. Această trunchiere a informaţiei poate să aibă numai un singur scop – realizarea investiţiei. Doar că un studiu fundamental, de bază, al biodiversităţii, trebuie să prezinte realitatea de pe teren, pe care să se bazeze eventualele planuri de reconstrucţie, compensare etc.”

Studiul realizat de echipa de biologi surprinde “valoarea extraordinară a zonei din punct de vedere al biodiversităţii, atrage atenţia asupra bogăţiei patrimoniului natural de la Roşia Montană, patrimoniu atât de puţin evaluat în SEIM şi care merită studiat exhaustiv în relaţia sa cu toate elementele de mediu şi care fără îndoială trebuie conservat.”

“Trebuie luat în considerare că odată distruse, habitatele şi speciile care s-au format şi au supravieţuit aici milioane de ani vor fi total anihilate în doar câţiva ani. Nu se va ajunge niciodată la stadiul iniţial, la biodiversitatea existentă la ora actuală, pe care echipa de întocmire a studiului de impact asupra mediului nici nu doreşte să o cunoască şi să o prezinte publicului.”

“Dacă lupta vizează dilema economie vs. ecologie, întrebăm în calitate de cetăţeni români de rând: ce câştigăm în urma realizării acestui proiect? Pentru că ştim ce vom pierde: un peisaj sacru, habitate şi populaţiile unor specii protejate de legislaţia europeană, un patrimoniu natural şi cultural cu o valoare neexpusă şi minimalizată în acel document care se doreşte a fi Studiul de evaluare a impactului asupra mediului.”

Jozsef Szabo, O Evaluare a Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Rosia Montana cu accent pe aspecte de biodiversitate.

 

9. S O C I O L O G I

Dr. MICHAEL M. CERNEA, sociolog, expert în relocări de populaţie.

“Guvernul român şi moţii care-şi vând proprietăţile ar trebui să cunoască bine consecinţele implementării acestui proiect. Prin această grăbită strămutare, o nouă sărăcie va prinde rădăcini”.

“În general, strămutarea aduce numai necazuri. Noi am identificat opt componente ale acestui proces dezastruos: 1. pierderea pământului; 2. pierderea slujbei; 3. pierderea casei; 4. marginalizarea; 5. insecuritatea alimentară; 6. creşterea îmbolnăvirilor; 7. pierderea accesului la proprietăţile comune; 8. dezarticularea comunitară. Într-un cuvânt, asistăm la un grav proces de sărăcire. În ultimii 20 de ani, au fost dislocaţi circa 200 de milioane de oameni în lumea întreagă, pentru a face loc unor proiecte industriale. În majoritatea cazurilor, li s-a întâmplat ceea ce am arătat mai sus.” (Strămutările din Munţii Apuseni la ora adevărului, Formula As) Citeşte mai mult

 

10. E C O N O M I Ş T I

MARCEL IONESCU-HEROIU, economist, doctorat în Dezvoltare Regională de la Cornell University din Ithaca, New York, expert la Banca Mondială, Washington.
“Exploatarea resurselor naturale (aur, petrol, gaze naturale) creează instabilitate economică în mai toate ţările în curs de dezvoltare”.
“Banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să genereze bunăstare pentru cetăţenii de rând.”
“Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul.”

Prof. univ. AFRODITA IORGULESCU, Academia de Studii Economice din Bucureşti.

,,Ceea ce se câştigă se va pierde în zecile, sutele de ani în care statul român va trebui să aibă grijă de iazul de decantare şi de tot ce va rămâne acolo. Este un dezastru durabil”. (Ce facem cu Roşia Montană?, dezbatere Adevărul?)

„Câştigăm nişte bani de pe urma taxelor pe care le plătesc cei de la RMGC. Dar acum, după ultimele documente, statul mai are aproape 6% din asocierea cu RMGC. Înainte se spunea că Gabriel Resources va avea maximum 80%, dar acum mai nou apare că poate avea şi 100%”. (Ce facem cu Roşia Montană?, dezbatere Adevărul).

 

11. 1038 de EXPERŢI DIN ÎNTREAGA LUME

Peste 1000 de oameni de ştiinta şi instituţii de specialitate din comunitatea internaţională a arheologilor, a istoricilor şi a altor clasicişti şi-au exprimat protestul faţă de distrugerea valorilor arheologice ale Roşiei Montane de către un proiect comercial minier (De câţi experţi mai este oare nevoie?).

Vezi lista celor 1038 de experţi.

 

12. A L T E    D O M E N I I

Dr. RAUL M. MUREŞAN, cercetător ştiinţific la “Max Planck Institut” din Frankfurt am Main şi la Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie din Cluj-Napoca.

“Cred că avizarea proiectului Roşia Montană ar fi echivalentă cu un act de terorism din partea politicienilor împotriva intereselor propriului popor, o dovadă de lipsă totală de viziune şi un atentat la moştenirea generaţiilor viitoare. Pornirea proiectului ar însemna ştergerea de pe faţa pământului a unei moşteniri culturale unice în Europa sau poate chiar în lume, distrugerea unui peisaj superb, compromiterea iremediabilă a dezvoltării Roşiei Montane prin turism şi alte activităţi sustenabile, distrugerea şi delocalizarea comunităţii locale. Demararea proiectului de la Roşia Montană ar reprezenta şi o lovitură puternică adresată societăţii civile şi un semnal pentru companiile miniere din străinatate că au liber la distrugerea munţilor Apuseni.” Citeşte mai mult

 

ANTHONY HAMMOND, directorul Muzeului minier de la Great Orme, Ţara Galilor.

La mina de la Great Orme, transformată în muzeu, cercetarea arheologică se face de 40 de ani. Astfel, directorul s-a întrebat cum este posibil ca la Roşia Montană să se acorde masive descărcări de sarcină arheologică după numai 2-3 ani de săpături şi în condiţiile în care aria de interes este de câteva ori mai mare decât cea de la Great Orme?

“Un asemenea proiect ar fi imposibil de acceptat în orice altă ţară.”

“(…) şi calitatea cercetărilor întreprinse de arheologii francezi în subteran ridică multe semne de întrebare privind exactitatea interpretării diverselor etape şi datării acestora.”

Din experienţa sa cu mina-muzeu Great Orme, pentru care a primit un premiu din partea Prinţului Charles (“Prince of Wales Award”), Hammond este convins că întreaga arie minieră din Roşia Montană – cel mai important centru aurifer antic din Europa – ar putea deveni celebră în scurt timp şi ca zonă turistică de interes internaţional. (Conf. dr. Horia Ciugudean, de la conferinţa internaţională din Londra, dedicată situaţiei patrimoniului cultural şi arheologic de la Roşia Montană - interviu Formul As)

 

  1. [...] lista experților care sunt împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană, accesibilă la: http://fundatia-culturala-rosia-montana.com/2012/12/parerea-expertilor/#1 [3] A se vedea studiul „Roșia Montană cu și fără cianură”, scris de Ing. Gheorghe Manea [...]

  2. [...] Lista experţilor care sunt împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană: http://fundatia-culturala-rosia-montana.com/2012/12/parerea-expertilor/#1 Studiul „Roşia Montană cu şi fără cianură”, scris de Ing. Gheorghe Manea: [...]